Paștele

Episodul 31: Paștele – origini și tradiții

Podcastul de Limba Română este un podcast care te ajută să înveți limba română. Dacă ai ajuns la un nivel intermediar sau intermediar avansat, acest podcast te va ajuta să-ți îmbunătățești nivelul de înțelegere al limbii române, ascultând povestiri și comentarii interesante pe diverse teme, interpretând în context, într-un mod natural, expresiile și structurile mai puțin cunoscute. Click aici pentru transcrierea PDF (ep. 1-20)
După ce ai ascultat câteva episoade, te rog să completezi acest chestionar pentru a mă ajuta să înțeleg nevoile și așteptările tale. Mulțumesc!
 

Dacă doriți să susțineți acest podcast: https://paypal.me/florinfin

În episodul de azi vă prezint câteva explicații despre originile Paștelui creștin și tradițiile pascale care au apărut de-a lungul timpului. De ce ortodocșii și catolicii sărbătoresc Paștele în zile diferite? Ce au de a face ouăle de ciocolată și iepurașii cu sărbătoarea Paștelui?

Audio

Transcriere

Paștele este cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin: conform tradiției se sărbătorește învierea lui Iisus Hristos. De-a lungul timpului a devenit sărbătoare și perioadă de vacanță și pentru cei care nu practică creștinismul, adică și pentru necredincioși.

Paștele se sărbătorește duminica pentru că în Noul Testament scrie că mormântul gol al lui Iisus Hristos a fost descoperit în ziua următoare după ziua de sâmbătă. Data în care se sărbătorește Paștele se schimba de la an la an datorită faptului că de aproape 1700 de ani s-a luat în calcul calendarul lunar pentru calcularea zilei exacte. Apoi biserica a decis ca Paștele să se sărbătorească în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară, așadar considerând calendarul solar (cel care este folosit și în zilele noastre).

În acest episod am să vă spun câteva lucruri interesante, răspunsuri la întrebări despre Sărbătoarea Paștelui: Cum a apărut Paștele creștinilor? Ce legătură are cu Paștele evreiesc? Și ce legătură au iepurii și ouăle de ciocolată cu Paștele?

Mai mult ↴

Cum a apărut sărbătoarea Paștelui?

Pentru început să vorbim puțin despre cum a apărut sărbătoarea Paștelui.

În Evanghelia după Ioan este scris că moartea lui Iisus a avut loc pe 14 Nisan (luna evreiască dintre martie și aprilie), ziua în care evreii sărbătoresc eliberarea din Egipt și care se celebrează în timpul primei luni pline după echinocțiul de primăvară. Acesta este așa-numitul „Paște evreiesc” (sau Pesah) și a devenit și ziua în care primele comunități creștine au început să sărbătorească învierea lui Isus.

Pentru a evita suprapunerea dintre Paștele creștin și cel evreiesc, și a acorda mai multă atenție învierii lui Isus decât morții sale, în 325 d.Hr. s-a hotărât în ​​Adunarea de la Niceea (prima adunare din lume a diferitelor comunități creștine) să se sărbătorească Paștele în duminica următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară. În felul acesta Paștele avea o dată variabilă în fiecare an – în orice caz între 22 martie și 25 aprilie – într-o perioadă apropiată de Paștele evreiesc, dar într-o zi diferită de acesta. Uneori, totuși, Paștele și Pesah se pot nimeri în aceeași zi. În 2023, de exemplu, Paștele catolic s-a sărbătorit pe 9 aprilie, suprapunându-se cu perioada sărbătorii de Pesah.

Dar cine sărbătorește Paștele?

Deoarece credința în învierea lui Isus stă la baza tuturor confesiunilor creștine, Paștele este respectat atât de catolici, ortodocși, protestanți cât și de alte confesiuni și comunități creștine mai mici, deși cu unele variații. Ortodocșii, de exemplu, sărbătoresc Paștele la o altă dată, de obicei diferită de catolici, deoarece aceasta este calculată conform calendarului iulian, care a intrat în vigoare în anul 46 î.Hr. datorită lui Iulius Caesar, și are o diferență de 13 zile față de calendarul gregorian utilizat în ziua de azi în Occident. Chiar și pentru ortodocși, Paștele cade în duminica următoare zilei cu lună plină după echinocțiul de primăvară. Diferența apare din cauza faptului că ziua echinocțiului, adică ziua de 21 martie, în calendarul iulian nu corespunde cu cea din calendarul gregorian. În 2023 Paștele ortodox se sărbătorește pe 16 aprilie.

Dar oare de ce Paștele este considerată cea mai importantă sărbătoare pentru ortodocși și catolici?

Paștele este considerată o sărbătoare mai importantă decât Crăciunul, deoarece pentru creștini învierea lui Isus are o semnificație mai mare decât nașterea sa. Învierea lui Isus este de fapt unul dintre punctele cheie ale credinței creștine: pentru Biserica Catolică, de exemplu, oricine crede că Isus nu a înviat nu poate fi considerat un adevărat credincios. Succesul așa-zis „cultural” al Crăciunului față de Paște este dat de întâmplarea că sărbătoarea Crăciunului se nimerește în aceeași perioadă cu anumite obiceiuri păgâne deja existente (de exemplu, obiceiul de a oferi cadouri copiilor, atestat în Germania înainte de introducerea creștinismului și atribuită apoi mai târziu zilei de Moș Nicolae, numită ulterior de creștini ca Sfântul Nicolae).

De ce se fac cadou ouă de ciocolată?

Primii creștini, pentru a rememora simbolul sângelui lui Iisus Hristos, obișnuiau în timpul Paștelui să vopsească ouăle în roșu și să le împodobească cu cruci sau alte simboluri (tradiție care persistă și astăzi în țările creștine estice). Simbolismul oului pentru primii creștini a fost destul de evident: viața s-a născut din ou, care la rândul său a fost asociat cu renașterea lui Isus și, prin urmare, cu Paștele. Potrivit unor studii, tradiția ouălor de Paști a fost întărită de indicațiile bisericii referitoare la Postul Mare, adică perioada de patruzeci de zile înainte de Paște în care catolicii și ortodocșii sunt invitați să țină post.

În această perioadă este interzis consumul de carne și de orice alimente de origine animală. În bisericile creștine răsăritene, era interzis inclusiv consumul de ouă. Cu toate acestea, era greu să forțezi găinile să nu depună ouă, așa că primii creștini s-au trezit cu un surplus de ouă pe care nu le puteau mânca. Din nevoia de a face ceva cu ele ar fi apărut tradiția de a le fierbe până devin tari, pentru a le conserva, iar apoi de a le picta cu culori sacre și simbolice.

Apoi, referitor la ciocolată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea tradiția fabricării ciocolatei (introdusă recent în Europa) a început să se îmbine cu cea a ouălor de Paște. Ideea le-a venit pentru prima dată celor de la Cadbury, o companie engleză de dulciuri care există și astăzi și care, în 1875, a creat primul ou gol de ciocolată de Paște cu o surpriză în interiorul său. În 1905, Cadbury a lansat o altă inovație, ouăle de ciocolată cu lapte. Noul produs a avut un succes uriaș, iar în scurt timp s-a răspândit în toată lumea.

Ce au iepurii de a face cu Paștele?

Astăzi iepurele, împreună cu oul de ciocolată, sunt cele mai răspândite simboluri ale Paștelui. Nu este clar de ce iepurele a fost asociat cu o sărbătoare creștină de-a lungul anilor. Mai degrabă, se pare că iepurele era considerat în antichitate un simbol al fertilităţii şi, prin urmare, legat de sosirea primăverii şi de sărbătorile păgâne de primăvară. Deoarece Paștele este sărbătorit în mod tradițional între martie și aprilie, deci în plină primăvară, la un moment dat iepurele a fost adoptat și ca simbol al Paștelui.

Și în România, Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină. Catolicii și ortodocșii îl sărbătoresc în măsură egală, iar în societatea modernă de astăzi chiar și cei necredincioși fac parte, cu voie sau fără de voie, din tradițiile de Paște, cu ouăle de ciocolată și iepurașii prezenți peste tot.

Dragi ascultători, acesta a fost episodul de azi, mă opresc aici, vă mulțumesc că m-ați ascultat din nou până la sfârșit, și pentru cei care vor sărbători Paștele în câteva zile, în weekend-ul care vine, vă doresc ”Sărbători frumoase” și un ”Paște fericit”. Până data viitoare, toate cele bune!

Pa! Pa!

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *